Afacerea testelor rapide Covid făcute la colț de stradă a lăsat datorii de 50 de milioane de lei la bugetul public. Cum a devenit pandemia o mină de aur pentru un grup medical

OK Medical a însemnat, în anii 2020 și 2021, varianta rapidă, dar și scumpă, de a face un test rapid Covid-19 care permitea apoi accesul în avion sau chiar accesul la locul de muncă ori într-un mall. Pentru că aceasta era realitatea din primele luni ale pandemiei, între startul pandemiei, în martie 2020, și apariția primului vaccin în România, în decembrie 2020: testul rapid era biletul de acces în locurile publice. Astfel, OK Medical a devenit partenerul unor vedete ca Delia, pentru că testele rapide ale companiei permiteau accesul spectatorilor la evenimente artistice.

OK Medical oferea șansa ca, în schimbul unei sume de 70-120 de lei, să fie realizat un test rapid antigen SARS-CoV-2, cel prin care se testa saliva. Testele se realizau chiar și în parcări la mall-uri sau în aeroporturi. Costul real al unui astfel de test era sub 2 lei, conform ofertelor depuse de același grup de firme la licitațiile publice. Spre exemplu, în 2021, Iossocialmedia SRL, o firmă din grup, vindea 4 milioane de teste rapide cu 11,5 milioane de lei la Departamentul pentru Situații de Urgență pentru testarea elevilor.

Vândute cu 100 de lei, cu un profit de aproape 5000% mai mare decât prețul de achiziție al unui test de puțin peste 2 lei, firmele din grupul OK Medical au reușit să adune, în 2020-2021, venituri de aproape 120 de milioane de lei, conform bilanțurilor depuse de societăți la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). După apariția și răspândirea vaccinului, testele rapide nu au mai fost la fel de importante, iar firmele din grup au ajuns să nu mai depună nici bilanțuri fiscale după 2021.

FANATIK a descoperit că firmele din grupul OK Medical nu au mai depus bilanțul și și-au oprit activitatea pentru a ascunde datoriile la stat, la bugetul asigurărilor sociale, către angajați sau către parteneri. Datoriile calculate din dosarele de insolvență sau faliment ale firmelor din grup ajung la aproape 100 de milioane de lei.

Grupul de societăți a fost format din peste 30 de firme, dintre care cele mai importante sunt OK Medical SRL (redenumită Vikbab Premium), Iossocial Media SRL, Medicina de Nișă SRL și OK Medical Excellence Group SRL. Din aceste datorii, 50 de milioane de lei sunt la bugetele publice, iar alte 10 milioane de lei sunt restanțe salariale către propriii angajați.

Mihail Cristinel Lala controla acest grup de firme reunit în jurul brandului OK Medical. Inclusiv el se prezenta ca administratorul și proprietarul acestui grup în perioada respectivă, așa cum reiese din materialele de promovare ale afacerilor amintite.

Cea mai importantă societate din grup este OK Medical SRL din București, rebotezată între timp Vikbab Premium. La începutul anului 2020, firma era deținută de un offshore din SUA controlat de Doron Angelovitch. Acesta este implicat în mai multe proiecte la limita dintre știință și mistică. El deține, printre altele, și firma IonoTerra, societate care susținea, în noiembrie 2019, că în 2020 va prognoza exact 90% din cutremurele din zona Vrancea.

Odată cu apariția pandemiei, la începutul anului 2020, Mihail Lala preia firma de la Doron Angelovitch. Cei doi, Lala și Angelovitch, erau apropiați încă din 2018, așa cum reiese din conferințele realizate împreună de cei doi. În martie 2020, Mihail Lala preia firma în totalitate pe numele său, dar și prin intermediul firmei pe care o controla, Lambda Capital. Societatea OK Medical avea venituri de 42,6 milioane de lei în 2020, conform bilanțului depus la ANAF.

O altă societate din grup a fost Medicina de Nișă SRL. Firma a fost înființată în martie 2020, lună în care pandemia Covid-19 a fost declarată oficial. Inițial, acționarii firmei erau Lamda Capital SRL, Irinel Popescu și Mihail Cristinel Lala. În septembrie 2020, Lamda Capital s-a retras, iar Lala a preluat 90% din firmă, Popescu rămânând cu 10%. Tot atunci, Dana-Florentina Mărgine a devenit administrator alături de Lala.

În octombrie 2020, Irinel Popescu a ieșit din acționariatul societății Medicina de Nișă SRL, după ce și-a vândut cele 10 părți sociale, reprezentând 10% din capitalul firmei. Părțile sociale au fost preluate de Mihail-Cristinel Lala, care a devenit astfel asociat unic al companiei.

O parte din afacerile OK Medical din 2020 au fost trecute chiar pe Medicina de Nișă SRL în anul următor. Societatea a trecut de la afaceri sub 1.000 de euro în 2020 la venituri de peste 47 de milioane de lei în 2021. Irinel Popescu susține că nu îl cunoștea pe Lala. „Mi-a fost recomandat de Doron Angelovitch, cel care era un medic din Israel pe care îl apreciam. Eu nu am stat foarte mult în firmă. Am observat că Lala nu era un om serios și era mai mult interesat de altceva. Nu îl cunosc, regret asocierea, dar la acel moment, cu pandemia, părea o idee bună. Nu am avut un rol important în acest grup de firme”, ne-a explicat Irinel Popescu.

Tot în martie 2020, Lala înființează și Iossocialmedia SRL, firma pe care o deține pe persoană fizică. În 2020, societatea a avut o cifră de afaceri de sub 30.000 de lei, dar a crescut în 2021 până la 22,5 milioane de lei. Asta și pentru că afacerile de pe OK Medical au fost mutate pe această societate în 2021.

Din luna mai 2021, Medicina de Nișă SRL este trecută pe numele unei societăți de tip căsuță poștală din Emiratele Arabe Unite (EAU). Este vorba de Trans European Investment-FZCO. Nu doar Medicina de Nișă și-a schimbat acționarii în 2021, odată ce vaccinurile și testele rapide deveneau tot mai ieftine și mai ușor de găsit. În urmă cu cinci ani, firmele principale din grup treceau fie pe offshore-ul din Emirate, fie pe numele unui ucrainean din Odesa.

Așa cum a fost cazul firmei principale din grup, OK Medical. În 2021, firma a fost trecută inițial pe societatea OK Medical Excellence Group, companie deținută la acel moment de Cristinel Mihail Lala, cel care era și administratorul societății. Însă, în noiembrie 2021, firma este trecută pe numele lui Viktor Babynskyi, cetățean ucrainean din Odesa. Firma OK Medical își schimbă și denumirea în Vikbab Premium SRL.

De altfel, și OK Medical Excellence este trecută în 2021 pe Trans European Investment-FZCO. Ultima companie importantă din grup care este mutată de la Mihail Lala pe numele unor offshore-uri sau persoane străine este IocsocialMedia. În aprilie 2022, societatea este mutată pe numele societății Iahim Alal – FZCO, tot din Emiratele Arabe Unite.

Explicația acestor mutări de acționariat este dată de situația financiară a acestor firme. Societățile din grup au ajuns de la venituri de zeci de milioane la datorii de zeci de milioane de lei, așa cum reiese din datele de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

În plus, bunurile acestor firme au fost mutate pe numele lui Mihail Lala, pentru ca aceste bunuri să nu fie scoase la licitație pentru a acoperi datoriile la Fisc, către propriii angajați sau către partenerii de afaceri, așa cum reiese din reclamațiile caselor de insolvență care administrează acum afacerile grupului OK Medical.

OK Medical (redenumită Vikbab Premium) are datorii de 15,5 milioane de lei către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti. În plus, Mihail Lala a scos din firmă suma de 9 milioane de lei, pe care acesta ar trebui să o returneze, conform dosarului insolvenței. OK Medical Excellence Group SRL are datorii mai mici, de 351.000 de lei. Însă și din această firmă Mihail Lala a scos ilegal suma de 1,9 milioane de lei, așa cum reiese din dosarul de insolvență.

Iossocialmedia SRL are datorii de 14,5 milioane de lei la stat. Și aici, Mihail Lala este reclamat pentru faptul că a înstrăinat cinci autovehicule de lux (BMW-uri și Mercedes-uri) care erau pe numele firmei pentru a fi folosite în interes personal.

OK Medical Corporate Unit a acumulat datorii de 6,15 milioane de lei la DGRFP București. Medicina de Nisă are datorii de 16,5 milioane de lei la DGRFP București – AJFP Ilfov, din care suma de 5,9 milioane de lei este înscrisă sub condiție până la emiterea Raportului de Inspecție Fiscală.

În total, doar pe aceste firme, datoriile grupului OK Medical ajung la peste 53 de milioane de lei. La această sumă se mai adaugă alte 10,5 milioane de lei, plus automobile și apartamente trecute de pe numele firmelor pe numele lui Lala.

Insolvența OK Medical (Vikbab Premium) este administrată de Business Support Solutions IPURL. Din datele depuse la instanță, la dosarul de insolvență 15649/3/2021 de la Tribunalul București, reiese că acționarul din acte, ucraineanul Viktor Babynskyi, nu este de găsit.

În plus, Mihail Lala a scos din firmă peste 8 milioane de lei, sume pe care nu avea dreptul să le scoată. Am încercat să aflăm, printre altele, dacă Business Support Solutions a făcut plângere penală împotriva lui Mihail Lala. Nu am primit un răspuns direct de la Business Support Solutions.

Nici Mihail Lala nu este de găsit, nici de autorități, nici de casele de insolvență care administrează acum firmele sale, nici de foștii săi asociați.

Mihail Nichifor, asociatul lui Lala în OK Medical a spus: „Da, nu cred că sunt datorii de 50 de milioane de lei”, a fost primul răspuns al acestuia. După ce i-am enumerat firmele și datoriile, Nichifor și-a scăzut tonul vocii. „Da…, dar eu nu am fost așa de mult în firmă. Am fost implicat foarte puțin. Poate ar trebui să vorbiți cu domnul Lala. El s-a ocupat de firmă. El știe mai bine. Chiar și eu am avut probleme din cauza acestor datorii făcute de firme”, ne-a declarat acesta.

Nichifor ne-a asigurat că ne va ajuta să vorbim cu Mihail Lala și ne va oferi un număr de mobil la care să discutăm cu acesta. „Da, sigur, vă trimit un număr”, a promis Nichifor înainte să încheiem discuția. După aceea, Nichifor nu ne-a mai trimis niciun număr de telefon al lui Mihail Lala.

Nici Irinel Popescu nu a mai ținut legătura cu acesta. „Cum v-am spus, nu îl cunoșteam. Veniturile obținute de mine de la OK Medical nu au fost foarte mari. Am avut venituri, dar nu au fost sume foarte mari”, ne-a asigurat doctorul, fără să ne precizeze sumele încasate de la firmele care au lăsat datorii.

Peste 200 de angajați ai grupului au depus cereri de creditori pentru faptul că nu și-au încasat salariile de la firmele din grup. „Erau niște oameni groaznici Lala și Nichifor. Când un salariat își cerea salariul îi făceau viața groaznică, umileau angajații, îi mutau în alte orașe. Din afară părea o firmă serioasă, sprijinită inclusiv de Delia ca imagine, în interior era o mizerie incredibilă”, ne spune Mihaela, angajată la OK Medical în anul 2021.

„Practic, din prima lună am început să nu îmi mai primesc salariul la timp, apoi a trebuit să merg înainte, sperând că îmi vor primi toate salariile, pentru că dacă plecam mi se spunea că nu mai văd niciun ban. Așa am ajuns la cinci luni de muncă și un singur salariu încasat”, ne spune Mihaela, angajată la OK Medical în anul 2021”, s-a mai plâns aceasta.

Pe lângă cele 8 milioane de lei scoase din OK Medical, Lala a mai scos și autoturisme de lux înregistrate pe Iossocial Media.

Prin sentința civilă nr. 467/04.02.2025 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. 17787/3/2022/a2, instanța de judecată a dispus ca Mihail Lala să plătească firmei Iossocialmedia suma de aproape 1,5 milioane de lei în contul autoturismelor scoase din societate fără niciun drept. Este vorba de autovehicule precum: BMW X6, Mercedes Benz G500, BMW 1201, BMW X3 xDrive.

Culmea ironiei este că întreaga afacere OK Medical, care a lăsat datorii de 50 de milioane de lei la bugetul de stat, a funcționat fără autorizațiile medicale de care aveau nevoie centrele de testare ale grupului. În urma unor controale efectuate de instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății, la solicitarea parlamentarului Emanuel Ungureanu, reiese că OK Medical nu a avut autorizații de funcționare pentru centrele de testare.

Concluzia a reieșit în urma verificării de către direcțiile de sănătate publică din țară a legalității funcționării unităților mobile de recoltare a probelor biologice ale firmei OK Medical. DSP-urile au făcut controale în 15 orașe unde grupul avea centre de testare. Punctele de testare din București, Constanța, Dolj, Prahova și Timișoara nu aveau autorizație de funcționare. La Bacău și Sibiu transportul probelor nu se făcea corespunzător, iar la Cluj era interzisă recoltarea probelor la domiciliu.