Greenpeace nu este de acord cu proiectul Neptun Deep: “O nouă ameninţare pentru Marea Neagră”

Presiunea pe care proiectul Neptun Deep o va avea asupra habitatelor marine se adaugă problemelor ecologice cu care Marea Neagră se confruntă deja. Proiectele şi programele de colaborare ştiinţifică din Marea Neagră, precum EMBLAS, Connect Black Sea şi MISIS Black Sea Marine Atlas, au demonstrat că poluarea cu substanţe toxice şi microplasticul, pescuitul excesiv şi speciile invazive sunt provocări majore pentru viaţa din Marea Neagră pentru viaţa din Marea Neagră.

În plus, invazia rusă din Ucraina aduce ameninţări grave la adresa habitatului marin din cauza distrugerilor de război, exploziei minelor marine, expunerii sporite la poluare fonică, scurgerile de petrol şi alte devastări provocate de conflict. Rapoartele despre decimarea delfinilor din Marea Neagră şi migraţia acestora spre sud arată un impact mult mai mare asupra mediului marin decât se credea iniţial. Mai mult, recenta distrugere a barajului Kakhovka expune Marea Neagră la un nou dezastru ecologic.

“Operaţiunile de extracţie a gazelor offshore au consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului marin şi de coastă, precum şi efecte negative semnificative asupra comunităţilor locale şi turiştilor de pe litoralul românesc”, declară Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Amplasamentul propus pentru construirea facilităţilor de pe uscat ale proiectului Neptun Deep este localizat în sudul comunei Tuzla, judeţul Constanţa, în imediata apropiere a staţiunii turistice Costineşti, unde cele mai apropiate locuinţe sunt situate la aproximativ 100 de metri faţă de limita zonei propuse pentru instalarea conductei. La celălalt capăt, zona de dezvoltare a perimetrului Neptun Deep este situată în vestul Mării Negre, în zona economică exclusivă (ZEE) a României, la 160 de kilometri de facilităţile de pe uscat. Infrastructura de pe mare traversează mai multe unităţi geomorfologice diferite şi unice, inclusiv zona de coastă, platforma şi panta continentală a Mării Negre.

Proiectul intersectează două arii protejate Natura 2000, situate în zona de coastă a Mării Negre. Acestea sunt reprezentate de Situl Natura 2000 Marea Neagră (ROSPA 0076), care va fi subtraversat de traseul conductei pe o lungime de aproximativ 2,5 km, şi de Situl Natura 2000 Zona marină de la Capul Tuzla (ROSCI 0273), de asemenea subtraversat de traseul conductei pe o lungime de aproximativ 600 m. Planurile de execuţie ale tunelului şi conductei din apropierea ţărmului vor include utilizarea de nave ancorate în cadrul ariilor naturale protejate Natura 2000, cu un impact negativ ce ţine de afectarea suprafeţelor de habitat caracteristic substratului dur (recifi).

“Dacă Marea Neagră ar avea o voce, ar spune că nu mai poate încasa loviturile. Exploatarea gazelor offshore pune în pericol – fără o justificare climatică, de mediu şi nici măcar una economică – un ecosistem reprezentativ pentru România şi porţiuni din litoral.
România are opţiuni mult mai bune şi un potenţial foarte mare pentru energie curată. Declanşarea exploatării este o greşeală ireparabilă, pentru care va trebui să plătim cu toţii. Încă nu e prea târziu să spunem NU şi îi invităm pe toţi cei care nu sprijină acest proiect distructiv să ni se alăture”, mai spune Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *