Poliția locală vrea mai multă putere. Nu este nevoie, susțin experții

Senatul a adoptat propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgență privind circulaţia pe drumurile publice prin care autovehiculele aparţinând Poliţiei locale sunt autorizate să utilizeze dispozitivele de avertizare sonore şi luminoase de culoare albastră.

Potrivit expunerii de motive, Legea 155/2010 a Poliţiei locale asigură cadrul legislativ pentru dotarea mijloacelor de transport ale Poliţiei locale cu astfel de dispozitive, însă OUG 195/2002 nu include în lista utilizatorilor şi beneficiarilor de regim prioritar şi Poliţia locală. Trebuie spus că majoritatea mașinilor de poliție sunt dotate deja cu sirene și girofare, dar acestea nu pot fi utilizate decât abuziv, pentru că nu există cadru legal.

“Proiectul unifică şi sistematizează cadrul legal în această materie, venind în sprijinul activităţilor şi competenţelor ce revin Poliţiei locale care va beneficia de un instrument normativ cuprinzător de către poliţiştii locali ce exercită atribuţii de serviciu potrivit competenţelor ce le revin prin Legea 155/2010”, se mai arată în expunerea de motive a propunerii legislative, iniţiată de un grup de parlamentari USR şi PSD.

O altă propunere legislativă iniţiată de grup de deputaţi PNL, adoptată, marţi, de plenul Senatului, vizează tot Poliţia locală. Prin modificarea articolului 7 din Legea 155/2010, se acordă Poliţiei locale atribuţii de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale pentru încălcarea normelor rutiere de către conducătorii de trotinete electrice. Între altele, staţionarea trotinetelor electrice în locurile interzise va fi amendată cu sume cuprinse între 200 și 400 de lei.

Apoi, amplasarea pe domeniul public a unor trotinete electrice ale unor operatori care nu au avizul Direcţiei Transporturi din cadrul PMB se va sancționa cu amenzi mai mari, cuprinse între 1.000 și 2.000 de lei. Sancțiuni similare se vor acorda şi pentru amplasarea pe domeniul public a unui număr mai mare de trotinete electrice decât cel aprobat de către PMB, în baza documentației depuse.

Ambele propuneri legislative vor fi dezbătute de Camera Deputaţilor, for decizional în aceste cazuri, iar Lucian Diniţă, care a lucrat timp de 25 de ani în Poliţia Română și în perioada 2009-2014 a condus Direcţia de Poliţie Rutieră, a declarat că aceste proiecte de modificare legislativă fac parte din valul de schimbări ale legilor care au ca scop mărirea puterii Poliției locale. “Însuși conceptul de Poliție locală este greșit. Singura țară în care acest concept funcționează este Elveția. Practic, Poliția locală este o armă în mâna primarului pe care acesta o poate utiliza inclusiv în scop electoral. Tocmai primarii au interes să se realizeze aceste modificări legislative pentru că vor să dispună de o armă mai puternică. Și aceste modificări legislative au fost propuse de multă vreme, nu sunt o noutate. Din câte știu, pe această temă s-a și discutat oficial în urmă cu vreo zece ani și la Asociația Municipiilor din România, dar nu cunosc dacă s-a realizat și un demers pentru a pune în practică ideea. Acum vor să meargă cu sirenă și girofar, dar în trecut li s-a permis să dirijeze și circulația în intersecții. În legea veche, acești polițiști comunitari, sau polițiști locali, în fine, aveau voie să supravegheze circulația numai în zona de lucrări edilitare, dar acum dirijează și intersecțiile. Fără pic de școală, în afară de cea a vieții, evident. Păi, dacă dirijează după ureche și se petrece un accident? Cine este de vină? Cine este tras la răspundere? În niciun caz polițistul local, vă spun eu. Ca să nu mai spun că legea s-a schimbat, comunitarii dirijează în intersecții, dar în legislație există o omisiune. Concret, dacă este accidentat în timp ce dirijează, comunitarul nu este considerat în misiune, ci din punct de vedere legal este un simplu pieton și se poate spune că a traversat prin loc nepermis”, susține Lucian Diniță.

Fostul șef al Direcţiei de Poliţie Rutieră mai susține că însăși prin natura misiunilor pe care teoretic le au polițiștii locali nu au nevoie de prioritatea în trafic pe care o oferă sirena și girofarul. “Ei se ocupă cu disciplina în construcții, cu paza și supravegherea obiectivelor, cu ordinea în piețele agroalimentare, cu amendarea celor care parchează ilegal sau cu patrularea în Centrul Vechi, cum ar fi cazul în București, de exemplu. Am spus patrularea în Centrul Vechi și nu ordinea publică pentru că această misiune o are o secție specializată din Poliția Capitalei. Ca o concluzie, au ei vreo urgență precum poliția națională, pompierii sau ambulanțele? Nu au, deci nu le trebuie nici sirenă și nici girofar”, a concluzionat Lucian Diniță.

La rândul lui, sociologul Mircea Kivu a declarat că nu înțelege de ce este nevoie de acest dualism. “De ce avem nevoie de Poliție locală atunci când o avem pe cea națională? Nu înțeleg. Supărător este că parcă intenționat s-a adoptat și o uniformă asemănătoare pentru a crește confuzia. Apoi, există unele asemănări și la felul în care arată mașinile celor două instituții. Prin chestia asta cu girofarurile este clar că cineva vrea să crească puterea Polițiilor locale, să le dea importanță mai mare, dar cu ce scop nu prea văd. Oricum, la misiunile pe care le au, este clar că polițiile locale nu au nevoie de girofar și sirenă”, a precizat Mircea Kivu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *