Cum au reușit statele UE să impună taxa de solidaritate. În România, Finanțele caută vinovați în altă parte
Potrivit unor documente, alte state au făcut o forma mai cuprinzătoare a legii, în timp prin forma pregătită de Ministerul de Finanțe (PSD) directiva a fost transpusă într-o formă care restrânge aplicarea ei.
Klaus Iohannis arătat, joi, cu degetul către Ministerul de Finanțe (condus de Adrian Câciu – PSD), care nu a reușit să pregătească un act normativ clar, conform reglementărilor europene, pentru ca taxa de solidaritate în energie să fie clară și să aibă aplicabilitate inclusiv la companiile mari, ca OMV-Petrom.
“Chestiunea s-a discutat la nivel de Finanțe, ceea ce este, în principiu, în regulă, fiindcă vorbim despre o taxă sau un impozit, cum doriți, dar am fost informat că se lucrează la acesta.Solicitarea mea a fost una singură, ca acest act să fie legal și clar. Adică să nu încalce nicio directivă și nicio lege în vigoare în România și să fie atât de clar încât să nu apară discuții dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toții la televizor, “toată ziua bună ziua” se discută dacă este sau nu este. Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să clarifice”, a afirmat Iohannis. PSD, în schimb, dă vina pe ministrul PNL al Energiei, că n-a cerut o altă formă finală a regulamentului european.
Potrivit unor surse oficiale, mai multe state au reușit să pună în transpună regulamentul european fără probleme. Slovenia aplică o rată de impozitare de 80%, în forma transpusă fiind făcute referiri generale la activitățile economice – extracție țiței, rafinare, gaz natural și cărbune. Nu a fost menționat vreun cod CAEN.
Pe de altă parte, Slovacia taxează cu 55% entitățile la care o parte din cifra de afaceri din activitățile economice în măsura în care, în conformitate cu art.2 (17) din Regulamentul 1854/2022, provine din activitățile clasificate în nomenclatorul NACE Rev.2, în conformitate cu Regulamentul 1893/2006, fiind vizate codurile pentru extracția carbunelui și lignitului, extracția de petrol și gaze naturale, activități auxiliare în extracția petrolului, producția de produse de cocserie sau fabricarea de produse petroliere rafinate.
Ungaria taxează diferit pentru anii fiscali 2022 și 2023. Mai precis are loc aplicarea unui impozit pe venit pentru furnizorii de energie și o taxă specială pentru producătorii de produse petroliere, ambele de 31%, pentru 2022, iar pentru 2023 va fi de 41%.
Vecinii de la sud, bulgarii au impus un impus o taxă de 33% pentru activități economice aferente – țiței, gaze naturale, cărbune și rafinare, fără a fi menționat vreun cpd CAEN. S-ar aplica pentru anii fiscali 2022 și 2023.
Tot 33% este taxarea și la olandezi, unde va fi aplicată pentru anul fiscal 2022, pentru “activitățile economice definite de Regulamentul 1854/2022 și Regulamentul 1893/2006”, fără mențiuni referitoare la CAEN.
De exemplu, Austria, un stat cu care România nu e în prezent în relații prea bune, a decis să aplice un impozit de 40%, pentru întreprinderile care au cel puțin 75% din cifra de afaceri din activitățile economice reglementate la art.2 (17) din regulament. Mai precis, e vorba de sectoarele petrol, gaze, carbune și rafinării.
Taxa de solidaritate pentru companiile care extrag resurse fosile a apărut în acest an, după ce Consiliul European a aprobat în octombrie Regulamentul european 1854/2022. Legislația comunitară trebuia apoi aplicată în cea autohtonă a statelor membre UE. România a adoptat această legislație prin Ordonanța de Urgență 186/2022 din 28 decembrie.
Legea românească prevede că taxa de solidaritate se aplică doar companiilor care au o pondere de cel puțin 75% din cifra de afaceri a activităților din următoarele coduri CAEN: 0610 – “Extracția țițeiului”, 0620 – “Extracția gazelor naturale”, 0510 – “Extracția huilei”, 1910 – “Fabricarea produselor de cocserie” și 1920 – “Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului”. Acestea vor trebui să plătească un impozit de 60% din extra-profitul care depășește cu 20% media ultimilor patru ani.
OMV Petrom susține că doar undeva la 70% din activitatea companiei se încadrează în zona codurilor CAEN stabilite în legislația românească, sub pragul de 75% pentru care ar trebui să plătească taxă de solidaritate. “OMV Petrom are activități și în alte sectoare, activități care au alte coduri CAEN, respectiv în special activități în zona de comercializare produse petroliere, gaze naturale și electricitate, dar și producție de electricitate. De aceea, în baza Ordonanței 186 și a Regulamentului european, făcând toate calculele, am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective sub 75%. Astfel, nu datorăm această taxă”, a explicat Alina Popa, director financiar al OMV Petrom.
