Oamenii lui Nehammer recunosc că au blocat accesul României la Schengen pentru că s-au temut de ascensiunea extremei drepte. Dar extremiștii sunt oricum pe val

Persoane din partidul cancelarului austriac și responsabili politici ai guvernului au declarat pentru Financial Times că decizia împotriva României și Bulgariei a fost dictată în mare parte de frica de rivalii din Partidul Libertății. Însă strategia populistă nu a avut succes: la nivel național, extrema-dreaptă se află pe locul întâi în sondaje, în vreme ce popularii lui Nehammer s-au prăbușit pe locul trei.

Pe 8 decembrie, guvernul austriac condus de Partidul Popular (ÖVP) a blocat aderarea României și Bulgariei la spațiul european de liberă circulație Schengen – o măsură controversată, care a fost condamnată de multe companii și de politicieni liberali, precum și de aliații europeni.

Decizia s-a datorat aproape în întregime temerilor ÖVP cu privire la resurgența Partidului Libertății (FPÖ – extrema dreaptă), au declarat pentru Financial Times persoane din interiorul Partidului Popular și responsabili politici guvernamentali.

Și social-democrații austrieci au aprobat decizia, în ciuda faptului că lidera partidului, Pamela Rendi-Wagner, insistase în timpul anului că criza migrației nu există.

Dar speranța guvernului cancelarului Karl Nehammer că ascensiunea FPÖ ar putea fi oprită nu s-a îndeplinit. Dimpotrivă, extremiștii sunt pe val în sondajele la nivel național și chiar în cele din statul Austria Inferioară, unde pe 29 ianuarie au loc alegeri regionale extrem de importante pentru guvern.

La nivel național, extrema-dreaptă se află pe locul întâi, cu 28%, în vreme ce popularii lui Nehammer s-au prăbușit pe locul trei, cu doar 20%. Pe locul doi se află social-democrații (SPÖ), cu 25%, arată o sinteză a sondajelor naționale realizată de Politico.

Ultimul sondaj din Austria Inferioară este aproape la fel de prost pentru ÖVP, arată Der Standard. Partidul lui Nehammer este, ce-i drept, pe primul loc, cu aproximativ 40%, dar este în scădere cu aproape 10 puncte procentuale față de precedentul scrutin din 2018 și riscă să își piardă majoritatea în statul considerat un fief al conservatorilor.

În schimb, FPÖ vine din urmă cu 25% – adică cu 10 puncte procentuale mai mult decât acum patru ani, arată sondajul Unique Research pentru cotidianul Heute. Aici, social-democrații sunt abia pe locul trei, cu 22%.

Acum cinci ani, FPÖ intra la guvernare în calitate de partener junior alături de ÖVP. Experimentul s-a încheiat 18 luni mai târziu, când liderul FPÖ de atunci și fostul vicecancelar Heinz-Christian Strache a devenit eroul unui scandal de corupție cu implicații rusești, iar partidul s-a prăbușit.

Mesajul de bază anti-elite al FPÖ nu mai avea efect în urmă cu doar câțiva ani, a explicat pentru Financial Times Thomas Hofer, un analist politic austriac. „Dar Partidul Libertății l-a reînviat cu atenție, iar acum au foarte multe lucruri în favoarea lor”, a spus analistul.

FPÖ – care are o prezență de lungă durată în politica austriacă – și-a reconstruit discret sprijinul. Ce a reușit va deveni vizibil la scrutinul din Austria Inferioară de la finalul lunii și apoi, la următoarele alegeri generale din Austria, care trebuie să aibă loc până la sfârșitul anului viitor.

Extremiștii au beneficiat de mai multe teme. O opoziție aparent riscantă din punct de vedere electoral față de restricțiile COVID a evoluat într-o platformă politică mai largă împotriva sistemului, care a reenergizat partidul, scrie Financial Times.

Criza inflației și a energiei din această iarnă i-a sporit și mai mult popularitatea în rândul alegătorilor nemulțumiți, în ciuda unor măsuri compensatorii luate de guvern.

În același timp, cu un discurs agresiv și xenofob, FPÖ a exploatat criza migrației, aparent mult mai convingător decât rivalii populari aflați la guvernare. În 2022, peste 100.000 de persoane au solicitat azil în Austria: mai multe decât în 2015, anul crizei migrației. Printre aceștia se numără mulți migranți din India și Tunisia, care au ajuns în Austria pe rute terestre și nu au nicio șansă să obțină azil.

Sunt atât de mulți solicitanți de azil în Sankt Pölten (un oraș din nord-estul Austriei), a spus în noiembrie șeful regional al FPÖ, încât va trebui în curând să fie construit un „al doilea Sankt Pölten”. „Asta ridică întrebarea: cum ar trebui să se numească, Sankt Islamabad sau orașul violurilor?”, a continuat Udo Landbauer. Revista britanică The New Statesman scrie și ea că guvernul a abordat problema migrației incredibil de superficial.

Revista a observat, în acest context, că în vreme ce a blocat aderarea României și Bulgariei la Schengen, Nehammer continuă să colaboreze îndeaproape cu prim-ministrul ungar Viktor Orbán și cu președintele sârb Aleksandar Vučić, chiar dacă țările lor reprezintă principala rută de tranzit pentru solicitanții de azil în Europa de Vest.