Suprataxa pe bănci, explicată de ministrul Finanțelor. Ce alte țări o impun

Ministerul Finanțelor ia în calcul două variante de suprataxare a profitului excepțional al băncilor, variante care au influențat deja cu câteva procente prețurile acțiunilor pe Bursa de Valori București.

Noul pachet de schimbări în domeniul fiscal ar putea introduce și o taxare suplimentară pentru sectorul bancar.

Potrivit discuțiilor purtate cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, sunt luate în calcul două variante: fie ca băncile să plătească impozitul pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri (calculată diferit pentru sectorul bancar), o variantă mai dură este ca băncile să achite 16% impozit pe profit la care să se adauge 1% din cifra de afaceri, scrie Profit.

Taxa pe cifra de afaceri este considerată ca un înlocuitor la propunerea introducerii ajustorului fiscal (un alt mecanism prin care statul s-ar fi asigurat că companiile plătesc un impozit minim). Astfel, în prezent intenția autorităților ar fi să renunțe la ajustorul fiscal, noțiune nou creată și complicat de aplicat, în favoarea taxei pe cifra de afaceri, dar o decizie finală nu a fost încă luată.

Guvernul ar viza să obțină anul următor peste 2 miliarde de lei din taxarea suplimentară a sectorului bancar.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni seară la Digi24 că există discuții pe tema suprataxării profitului excepțional al băncilor. „Cheltuielile cu transferurile de capital în România sunt peste 20 de miliarde de lei, iar în ceea ce privește activitatea bancară, după modelul pe care deja îl avem în Italia, unde au o taxă specială de 40%, sau Ungaria și celelalte state membre care au impus taxe, și noi ar urma să mergem pe această linie a impunerii acestor profituri excepționale”.

„Este în pachet acest lucru și are în vedere aceste modele ale statelor membre UE. Anunțul va fi făcut la momentul potrivit”, a adăugat Marcel Boloș.

Marți dimineață, în urma acestei declarații privind suprataxarea profitului excepțional al băncilor, valoarea acțiunilor principalelor bănci listate la BVB scăzuse cu 2-4%, pentru ca la ora redactării acestei știri scăderile să fie cuprinse între 2,62 și 2,74% (Banca Transilvania, respectiv BRD).

ITALIA: În prima decadă a lunii august, Italia a convenit o „retragere de 40% din profiturile suplimentare în valoare de mai multe miliarde de euro ale băncilor” pentru 2023, care ar urma să finanţeze reducerile de taxe şi sprijin pentru creditele ipotecare pentru cei care îşi cumpără prima casă, a declarat vicepremierul Matteo Salvini la o conferinţă de presă organizată la Roma.

A doua zi, autorităţile italiene au decis să vină cu clarificări, după ce anunţul surprinzător cu privire la introducerea unei taxe pe profiturile băncilor a provocat marţi scăderi importante la bursă.

Italia a decis ca noua taxă pe bănci să nu depășească 0,1% din active.

REPUBLICA CEHĂ: Camera inferioară a parlamentului ceh a aprobat în noiembrie o taxă excepțională de 60% asupra firmelor energetice și băncilor, cu scopul de a strânge 3,4 miliarde de dolari în acest an din profituri considerate excesive pentru a finanța un ajutor pentru persoanele și firmele afectate de creșterea prețurilor la electricitate și gaze.

UNGARIA: Guvernul Ungariei a modificat taxele excepționale impuse sectoarelor cheie ale economiei într-un decret publicat în iunie, spunând că băncile își pot reduce plățile de taxe excepționale din 2024 cu până la 50% dacă își măresc achizițiile de obligațiuni guvernamentale ungare.

De asemenea, a impus o nouă „taxă socială” de 13% asupra anumitor tipuri de investiții, inclusiv note de investiții și câștiguri ale dobânzii la depozitele bancare.

LITUANIA: Parlamentul Lituaniei a aprobat în mai o taxă excepțională asupra veniturilor nete din dobânzi ale industriei bancare pentru 2023 și 2024, după o creștere bruscă a ratelor dobânzilor Băncii Centrale Europene.

Taxa de 60% din venitul net din dobânzi care depășește cu 50% media din ultimii patru ani este estimată să strângă 410 de milioane de euro (451 de milioane de dolari) pentru bugetul guvernului și va fi folosită pentru a stimula armata.

SPANIA: Spania intenționează să strângă 3 miliarde de euro până în 2024 din taxa excepțională asupra băncilor pe care a aprobat-o anul trecut, care impune o taxă de 4,8% asupra veniturilor lor nete din dobânzi și a comisiilor nete peste un prag de 800 de milioane de euro.

SUEDIA: Guvernul suedez a început în ianuarie anul trecut o „taxă de risc” pentru instituțiile cu datorii legate de operațiunile suedeze de peste 150 de miliarde de coroane suedeze (14,1 miliarde de dolari) pentru a consolida finanțele publice și a crea spațiu pentru acoperirea costurilor pe care le-ar putea provoca o criză financiară.

Impozitul a fost egal cu 0,05% din pasive în 2022 și a crescut la 0,06% în 2023.

Se așteaptă să strângă 6 miliarde de coroane suedeze pe an.

Regatul Unit: Marea Britanie nu a introdus o taxă excepțională bancară, dar din 2011 a perceput o taxă bancară introdusă ca răspuns la criza financiară, care se aplică activelor din bilanțul global ale băncilor britanice, precum și activelor aparținând operațiunilor britanice ale băncilor străine.