Ultimul combinat petrochimic “comunist” din România, greu de vândut: niciun cumpărător, deși prețul a scăzut foarte mult

Rafinăria Arpechim Piteşti va fi demolată în următorii ani, iar partea de petrochimie, ce aparține Oltchim S.A., a fost scoasă la licitație. Niciun cumpărător nu a venit la primele șase licitații, iar prețul a scăzut extrem de mult.

Partea de petrochimie a fostei platforme Arpechim din comuna argeșeană Bradu aparține Oltchim SA și are o suprafață totală de 165 de hectare și numeroase clădiri. În decembrie 2009, Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a semnat cu Petrom acordul privind preluarea activităților de petrochimie de pe platforma Arpechim, pentru 13 milioane de euro.

Numai că Oltchim a declanșat în ianuarie 2013 procedura insolvenței, iar în mai 2019 Tribunalul Vâlcea a dispus începerea procedurii generale a falimentului Oltchim. Drept urmare, bunurile Oltchim, inclusiv partea de petrochimie de la Arpechim, au fost scoase la licitație. RomInsolv SPRL și BDO Business Restructuring SPRL formează consorțiul de lichidatori însărcinați cu lichidarea patrimoniului Oltchim. Iar la începutul acestui an au fost scoase la licitație bunurile aparținând părții de petrochimie de la Arpechim.

La primele șase licitații bunurile nu au fost valorificate. La licitația din 16 februarie a.c. prețul de pornire a fost de 244,8 milioane lei fără TVA. La licitația din 16 martie a.c., prețul de pornire a scăzut la 232,6 milioane lei, exclusiv TVA. La următoarea licitație, organizată pe 27 aprilie 2023 de asemenea nu a fost vreun cumpărător, deși prețul a scăzut din nou, de această dată la 220,3 milioane lei.

La următoarea licitație, pe 29 iunie a.c., prețul a ajuns la 195,8 milioane lei fără TVA, însă tot fără succes. Nici la licitația din 27 iulie 2023, unde prețul a fost de 183,6 milioane lei, nu s-a prezentat un cumpărător. În fine, la cea de-a șasea licitație, organizată pe 31 august, prețul a scăzut până la 171,4 milioane lei fără TVA, adică o scădere cu peste 73 de milioane de lei a prețului comparativ cu prima licitație, însă în zadar.

“Pachetul General (Platforma petrochimică Bradu) nu a fost valorificat în cadrul licitației din 31 august 2023. Strategia viitoare cu privire la valorificarea patrimoniului debitoarei nu a fost definitivată. Prețul de vânzare și modalitatea de vânzare se stabilește cu aprobarea creditorilor care au libertatea de a opta pentru orice modalitate de vânzare permisă de lege, la orice nivel de preț (mai mare sau mai mic) pe care îl consideră oportun”, au declarat reprezentanții RomInsolv.

Partea de rafinare aferentă fostei platforme Arpechim aparține OMV Petrom. Reprezentanţii companiei au precizat că procedurile pentru demolarea rafinăriei Arpechim au început de peste șapte ani, însă cea care durează cel mai mult este procedura de obtinere a obligațiilor de mediu la încetarea activității fostei rafinării Arpechim. Demolarea instalațiilor fostei rafinării Arpechim va începe în următorii ani.

Mai multe negocieri pentru vânzarea rafinăriei au eșuat în ultimii 15 ani. Închisă în 2011 din raţiuni economice, Arpechim Piteşti (petrochimie și rafinare) era acum cu câteva decenii una dintre cele mai mari din România și din estul Europei, cu aproximativ 8.000 de angajaţi. În 2016, Mariana Gheorghe, la acea vreme directorul general al OMV Petrom, afirma că în cazul în care ar dori să redeschidă Arpechim, compania ar trebui să investească mai multe sute de milioane de euro.

Trebuie spus că rafinăria Arpechim de la Piteşti şi-a încetat producţia pe 24 martie 20211, în urma unei decizii luate de Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom. Conform unui comunicat de la acea vreme al companiei petroliere, decizia a fost luată din raţiuni economice, având în vedere provocările economice fundamentale: rafinărie ineficientă, cu tehnologie depăşită şi fără ieşire la mare, cu un necesar ridicat de investiţii. OMV Petrom a achitat salariaţilor disponibilizaţi, pentru plăţi compensatorii şi alte măsuri de protecţie socială, aproximativ 10 milioane de euro.

În 2011, conform unui raport intern al OMV Petrom, ar fi fost necesare investiţii de circa 100 milioane de euro pentru operarea rafinăriei, în condiţiile în care marja de rafinare era extrem de mică şi nu permitea funcţionarea eficientă a acesteia.

Amplasată la sud de municipiul Piteşti, în comuna argeșeană Bradu rafinăria avea o capacitate nominală de circa 3,5 milioane de tone pe an, fiind iniţial proiectată ca parte a unui complex petrochimic. Prima instalaţie a fost inaugurată în 1964, iar în 1971 rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic. Combinatul s-a extins treptat în anii următori, ajungând să aibă aproape 8.000 de angajaţi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *